Moda ucide

  • 19.02.15
  • 1017

Iubim moda, iubim mult tot ceea ce inseamna moda, stil si bun gust. Dar prin moda noi intelegem si responsabilitate. Responsabilitate, grija si respect pentru cei care ajuta la facerea, crearea de moda. Constientizarea asupra unor lucruri fashion care nu se fac singure. Lucruri fashion pe care unii dintre noi platesc bani multi, le poarta de cateva ori in viata, iar apoi le arunca. Aceste lucruri sunt realizate de oameni ce provin din tari slab dezvoltate, oameni ce trudesc din greu pe niste salatii mizere, oameni ce lucreaza in medii toxice si in conditii mai putin igienice, oameni despre care nu vorbeste nimeni nimic.  

1.134 de astfel oameni au murit intr-o fabrica din Bangladesh. Fabrica de 8 etaje ce s-a prabusit, iar lucratorii au fost ingropati de vii. Unii dintre supravietuitori si-au taiat singuri parti ale corpului pentru a scapa cu viata. In urma tragediei, ONU a creat o schema inovatoare de despagubire si responsabilizare corporatista. Surprinzator, schema functioneaza - dar supravietuitorii au nevoie de ajutorul nostru pentru a convinge o companie implicata in caz sa contribuie.

Producatorul italian Benetton - o firma-gigant, cu castiguri de miliarde de euro - refuza sa plateasca despagubiri pentru victimele care ii produceau hainele. Este singura marca internationala de prestigiu a carei legatura cu acest caz e dincolo de orice dubiu si care refuza sa contribuie la plata compensatiilor. Pana acum, au ignorat cererile supravietuitorilor si vor continua sa o faca daca reputatia lor nu e afectata. E timpul ca fiecare, cu propria constiinta sa intravina.

Activistii au creat deja o petitie, pe care o puteti gasi aici, prin care invita intreaga comunitate sa ia atitudine, semnand-o.

De obicei, cand are loc un astfel de dezastru, companiile multinationale isi iau talpasita. Pentru prima oara in istorie, Acordul Rana Plaza, intermediat de ONU, aduce laolalta cei mai importanti actori: autoritatile din Bangladesh, producatorii, distribuitorii internationali si sindicatele lucratorilor. Iar adoptarea lui ar fi un pas revolutionar pentru cresterea responsabilitatii corporatiste, siguranta retelelor de distributie si drepturile muncitorilor din toata lumea. Dar daca Benetton se opune acestui plan, alte companii ii vor urma exemplul si vor ignora sansa istorica de a face dreptate victimelor.

Benetton e singura marca internationala de prestigiu cu legaturi dovedite cu fabrica Rana Platza care nu s-a alaturat acordului. Dupa ce a inregistrat un profit de 139 de milioane de dolari in anul catastrofei, compania sustine ca si-a facut datoria deja, pentru ca a donat o suma care nu a fost facuta publica unei organizatii filantropice locale. Dar un act filantropic nu e acelasi lucru cu o compensatie echitabila. Adevarul e ca aceasta catastrofa a fost un exemplu rusinos de neglijenta corporatista. In mod ideal, compensarea victimelor ar trebui sa fie obligatorie, dar in lipsa unor astfel de reglementari, companiile implicate in tragedie ar trebui sa contribuie macar benevol la aceasta schema de despagubire.

Dupa tragedia din Bangladesh, membrii comunitatii activiste s-au mobilizat in numar record pentru a convinge cele mai mari marci din lume, ca H&M, sa semneze un acord pentru protectia cladirilor si masuri in caz de incendiu, care sa puna capat jertfelor umane de pe altarul profitului. Acum, ei lupta pentru unirea fortelor ca familiile care au nevoie de ajutor sa fie despagubite.