Viata amoroasa
- 12.03.09
- 599
Bestseller internaà £ional, tradus în peste douÃÆzeci à Ÿi cinci de à £ÃÆri à Ÿi ecranizat în 2007 (Germania), în regia Mariei Schrader, cu Netta Gari à Ÿi Rade Serbedzija în rolurile principale
Roman distins cu Premiul AsociaÃ
£iei Editorilor (Israel, 1997), Premiul ACUM (Israel, 1997) Ã
Ÿi inclus în prestigioasa listÃÆ Der Spiegel a celor mai bune romane din ultimii patruzeci de ani
Din prima clipÃÆ în care Yaarah îl întâlneà Ÿte pe Arie, vechi prieten al tatÃÆlui ei, se declanà ŸeazÃÆ o obsesie sexualÃÆ devastatoare. În viaà £a tinerei, adulter începe sÃÆ rimeze cu autodistrugere, cÃÆci toate reperele vechii sale existenà £e îi scapÃÆ printre degete. PânÃÆ în momentul în care descoperÃÆ, într-o cutie cu fotografii erotice, cÃÆ bÃÆrbatul care o fascineazÃÆ ar putea urmÃÆri o rÃÆzbunare peste timp.
Yaarah este o tânÃÆrÃÆ cÃÆsÃÆtoritÃÆ Ã Å¸i îndrÃÆgostitÃÆ. CÃÆsÃÆtoritÃÆ cu Yoni, un bÃÆrbat de încredere, dar insipid. ÎndrÃÆgostitÃÆ de Arie, personaj fascinant, plin de magnetism sexual à Ÿi de contraste, prieten din tinereà £e al tatÃÆlui ei. Ruptura interioarÃÆ se adânceà Ÿte zi de zi, sub acà £iunea corozivÃÆ a minciunii à Ÿi vinovÃÆà £iei, pânÃÆ când Yaarah pierde contactul cu realitatea. Este complet subjugatÃÆ voinà £ei lui Arie, obsesiei sexuale care îi bruiazÃÆ gândurile, dar à Ÿi trecutului – cÃÆci acest bÃÆrbat are acces la secretele tragice ale familiei ei. În vreme ce Yoni pleacÃÆ singur la Istanbul, în ceea ce ar fi trebuit sÃÆ fie o lunÃÆ de miere târzie, Yaarah devine prizoniera eroticÃÆ a lui Arie. Treptat, nuanà £ând dezvÃÆluirile lui à Ÿocante prin propriile descoperiri, ea reface un scenariu de familie marcat de pasiuni distructive. Viaà £a amoroasÃÆ este o carte senzualÃÆ Ã Å¸i reflexivÃÆ, torenà £ialÃÆ Ã Å¸i purificatoare, ca orice cufundare deplinÃÆ într-o conà Ÿtiinà £ÃÆ – pe alocuri strÃÆinÃÆ, pe alocuri familiarÃÆ – aflatÃÆ în plin zbucium. Extrem de subtilÃÆ în psihologia personajelor sale, Zeruya Shalev scrie un roman în care sinceritatea à Ÿi autoiluzionarea sunt la fel de violente.
,,Romanul Zeruyei Shalev este absolut singular. El va supravieÃ
£ui oricÃÆrei mode literare prin rafinamentul cu care descrie sentimente contradictorii Ã
Ÿi prin curajul de a vorbi despre lucrurile esenÃ
£iale.”
Die Welt
,,Un succes total! Personaje cu care te identifici visceral, scene erotice îndrÃÆzneÃ
£e Ã
Ÿi picturale, psihologie finÃÆ, emoÃ
£ii delirante.”
New York Times
,,O carte despre desfÃÆtarea trupului scrisÃÆ cu tristeÃ
£e, ironie delicatÃÆ Ã
Ÿi clarviziune, fÃÆrÃÆ nici cel mai mic accent pornografic.”
Der Spiegel
,,Stilul scriitoarei aminteÃ
Ÿte de Flaubert, prin reflecÃ
£ia la cald, densitatea extraordinarÃÆ, fierbinÃ
£eala paginii… TânÃÆra literaturÃÆ israelianÃÆ are un nou nume: Zeruya Shalev.”
NDR Radio 3
,,O peroraÃ
£ie împotriva minciunilor existenÃ
£iale. Într-un limbaj de o bogÃÆÃ
£ie uluitoare, Shalev celebreazÃÆ puterea sexualitÃÆÃ
£ii, dar Ã
Ÿi abisurile ei.”
Handelsblatt
Zeruya Shalev s-a nÃÆscut în 1959, în kibbutzul Kinneret, din Israel. ObÃ
£ine un masterat în studii biblice, apoi îÃ
Ÿi începe cariera de editor literar la Keshet, o importantÃÆ editurÃÆ israelianÃÆ. În 1988 îi apare prima carte, un volum de poezie intitulat Matarah nohah le-tsalafim (Ã
¢intÃÆ uÃ
ŸoarÃÆ pentru lunetiÃ
Ÿti). În 1993, publicÃÆ primul roman, Rakadti amadti (Dansând, încremenind). UrmeazÃÆ trilogia alcÃÆtuitÃÆ din ViaÃ
£a amoroasÃÆ (Hayei Ahava, 1997), roman ce îi aduce recunoaÃ
Ÿterea internaÃ
£ionalÃÆ, SoÃ
£ Ã
Ÿi soÃ
£ie (Baal ve-isha, 2000; nominalizat la Premiul Femina, 2002) Ã
Ÿi Terra (Terra, 2005). Zeruya Shalev este Ã
Ÿi autoarea unei cÃÆrÃ
£i pentru copii, Yeled Shel Ima (Puiul mamei, 2000). În 2004, la Ierusalim, cade victimÃÆ unui atentat cu bombÃÆ, în urma cÃÆruia are nevoie de un an Ã
Ÿi jumÃÆtate de recuperare. De-a lungul carierei sale, scriitoarea a primit premiile AsociaÃ
£iei Editorilor (Israel), Corine (Germania, 2001), Amphi (FranÃ
£a, 2003), ACUM (Israel; 1997, 2003, 2005) Ã
Ÿi Wizo (FranÃ
£a, 2007).